luni, 15 octombrie 2012

Etapa 08. COTY - Press to Play cu Playboy VIP

Enuntul probei: Petrecerile cosmopolite exclusiviste, limuzinele private şi stilul de viaţă VIP sunt acum la distanţă de un singur strop de parfum… Imagineaza-ti ca o picatura din noul parfum Playboy VIP te proiecteaza fata in fata cu VIP-ul visurilor tale. Ai toate armele seductiei la tine si tot ce-ti ramane de facut este sa-ti faci planul de atac si sa apesi Play! Scrie cine este vedeta si cum ai seduce-o stiind ca ai la dispozitie doar 24 de ore!

*****
De curând a avut loc cea mai exclusivista și mai fabuloasă petrecere din toate timpurile. De fapt cred că îmi pot permite un mic joc de cuvinte și aș putea denumi evenimentul monden ca "un fel de trecere”.  O trecere a omului, în viteză pe lângă o barieră până acum de netrecut. Da, o planetă întreagă a urmărit, a fost un fel de sărbătoare a lumii întregi, la care în mod festiv am fost cam toți invitați să ne uităm și a mai fost cineva, acolo sus, care din postura de maestru de ceremonii s-a bucurat de privilegiul de a dirija un spectacol al umanității.
 
Am urmărit cu sufletul la gură pregătirile intense, am savurat parcă fiecare respirație dificilă, în fiecare celulă a corpului meu parcă mi s-a scurs imaginea fabuloasă a planetei văzută de undeva  de sus, din stratosferă. Nebunul frumos al acestei aventuri este Felix, VIP-ul cel mai tânăr al umanității, VIP-ul care și-a scris din eter numele în istoria noastră ca specie. 

Sunt curioasă ce simte în aceste momente? acum când mai are câteva secunde înainte de a se lansa în cursa fabuloasă în care se ia la trântă cu sunetul și este calculat că-l va și învinge! Cât mi-ar plăcea să fiu și eu acolo, nu neapărat pentru a mă arunca în gol, ci pentru a filma un asemenea experiment, un asemenea gest. Nimic nu este mai fascinant pentru un fotograf decât un loc inaccesibil, iar "aproape spațiul" în care s-a ridicat Felix Baumgartner este un asemenea loc. Mi-ar plăcea să fiu în acea nacelă în acel balon neobișnuit…

A deschis ușa nacelei. Press to Play! S-a aruncat! Simt cum mă dematerializez și eu, sunt mai ușoară, senzația este cu totul stranie, apoi la fel de fulgerător simt cum spațiul este cu adevărat strâmt în jurul meu, sunt eu și totuși nu mai sunt eu, nu am o formă clară, umplu micile spații din jurul lui și cad și eu. Apoi totul devine o nebunie, un vertij total, ne învârtim necontrolat cu o viteză inimaginabilă. El respiră precipitat și incomplet, superficial. Și eu parcă simt cum îmi pierd cunoștința deși mă sforțez să îmi țin toate canalele deschise, și să înregistrez informație prin toată ființa mea imaterială, fracțiune de secundă cu fracțiune de secundă.  NU vreau să clachez, însă sunt legată definitiv și implacabil de soarta lui.

Interesant este că timpul se dilată în asemenea momente, secundele se împart în tot felul de etape care par a se distanța una de altă, pentru a-ți oferi intervale generoase în care poți să acționezi. Timpul destrmat pare cu adevărat seducător, și este atâta seducție în această deșirare încât aproape că nu ai vrea să te mai întorci la cursul care până mai devreme îți părea firesc. În acest ritm, aproape că ai deveini nemuritor… dar nu, trebuia să îl fac să-și revină, și atunci mi-am zis că ar trebui să îi trezesc interesul printr-un stimul puternic. Am încercat să închid ochii minții și l-am învăluit într-un parfum familiar, dulceag, linistitor… de fapt mare lucru nu cred că am făcut, însă am reușit cumva să măresc cantitatea de oxigen din aerul oferit de costumul special.

Felix și-a revenit și aproape imediat antrenamentele și-au spus cuvântul, a recăpătat controlul căderii, a luat poziția corectă pentru a se pregăti de bariera sonică. Respirația a redevenit egală și profundă, temperatura pielii lui a revenit la normal, pupilele s-au contractat puțin de la lumina puternică iar colțurile gurii s-au ridicat aproape imperceptibil. Zâmbea. Zâmbeam și eu așa imaterială cum mă simțeam. Apoi pe nesimțite, un fel de ciupercă ne-a învăluit și un sunet sec, intens, dar și scurt m-a asurzit. Iar restul este simplă istorie, parașuta deschisă care a încetinit treptat viteza amețitoare, apoi iarba galbenă pe care Felix a aterizat și a îngenunchiat. Un scurt moment de mulțumire către cerurile care, iată, fuseseră îngăduitoare cu el. Mi-a plăcut gestul, mi s-a părut fair play pentru toate evenimentele care concuraseră la încununarea cu success a încercării lui.

Acum că totul era în ordine, eu, puteam să mă scurg liniștită afară din costumul lui, era în siguranță, nu doream să îl jenez în vreun fel. O armată de oameni din echipa de suport îl înconjoară cu entuziasm. Eu sunt doar parfumul seducției, cel care i-a animat simțurile într-un moment de rătăcire, eu sunt dorința de a trăi, siguranța că totul va fi bine. Puterea mea de convingere l-a făcut să se arunce într-un salt despre care nici el și nimeni altcineva nu putea garanta că este sau nu sinucidere sau pasul către istorie. L-am cucerit nu în 24 de ore, l-am cucerit în mai puțin de 10 minute de istorie trăită la o intensitate cum nimeni în rest nu cred că poate înțelege. Sunt parfumul seducției, al victoriei asupra limitelor umane, al victoriei asupra limitelor în general, sunt speranța și entuziasmul vieții! Și da, i-am oferit și lui și umanității o petrecere cu adevărat exclusivista! 

Sursa foto (capturi de ecran)
http://www.youtube.com/watch?v=dA7Ke_sxJuk&feature=related
Articolul acesta a fost scris pentru SuperBlog 2012
Cerintele probei: http://super-blog.eu/etapa-8-coty-press-to-play-cu-playboy-vip/

4 comentarii:

  1. Foarte frumos ai scris! Omul acesta a invins barierele si a sfidat moartea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Mihaela. Personal, mi-ar fi placut sa fiu in locul lui.

      Ștergere
  2. Genial!! Sau ca sa-l citez pe Joe Kittinger... "nici eu nu as fi putut sa o fac mai bine" ;)

    RăspundețiȘtergere

MY shutterstock

My latest images for sale at Shutterstock:

My most popular images for sale at Shutterstock: