miercuri, 3 octombrie 2012

Etapa 02. real,-: stilul care ti se potriveste

Cerintele probei: Ai talent de stilist vestimentar? Daca da, te invitam sa-l exersezi. Daca nu stii ca-l ai, ai ocazia sa-l descoperi! Alege, pentru tine sau cei dragi, haine din colectia propusa de real,- pentru aceasta toamna. Rasfoieste catalogul virtual, joaca-te cu hainele in diverse combinatii si argumenteaza pe care o preferi si ce consideri ca ti se potriveste tie sau unei persoane dragi. Suntem curiosi sa aflam care este stilul care vi se potriveste oriunde, oricand.

*****
Cabina de probă
Toamna e anotimpul recoltei, al bogățiilor și rodului pământului. Parcă niciun alt anotimp nu este atât de plin de farmec și parcă niciun alt moment al anului nu este cuprins de o asemenea frenezie de culoare. Cu atâtea nuanțe, tonuri și texturi, toamna parcă ar fi un designer vesel și nonconformist, nerăbdător și schimbător ca un cameleon. De la secundă la secundă se schimbă perspectiva, purtată parcă de vânticelul subțire care începe să se simtă și să îmbujoreze pe alocuri tinerii care nu se mai dau duși din parcuri. Îmi place la nebunie sunetul frunzelor galbene sub pantofii sport atunci când mă răsfăț târâind picioarele prin covorul proaspăt, foarte colorat: când galben, când ruginiu, când roșu ca focul, poate și câteva picături de verde rămase prin cine știe ce minune în colțuri de Frunze.

Cât de frumos îmi pare totul, mai ales că toamna această sunt mulțumită de un an plin de bucurii. De obicei la final de an oamenii mai trag câte o linie și încearcă să își culeagă “recolta personala” a acelui an. Tot reflectând așa în mijlocul parcului aproape m-am împiedicat de o ușă. Oare ce caută cutia asta în parc? Puțin contrariată m-am oprit încercând să înțeleg ce se întâmplă și cum de a aterizat așa printre mestecenii firavi și rondurile de flori. Abia apoi am reușit să mă concentrez pe cele câteva cuvinte scrise pe ușă:  cabina de probă real,-”. Ei nah! Cum așa? Ce caută aici?
  -      Hai, intră, îndrăznește! mi-a spus ea cu o voce plăcută.
 -     …
O cabină de probă vorbește cu mine! Încă șocată de ceea ce mi se întâmpla, apăs clanța și întru. Parcă deodată spațiul  întreg devine mai generos și văd în jurul meu o mulțime de lucruri colorate, în aceleași nuanțe ca cele de afară. Sunt tot ruginii, crem, maro, aranjate pe 3 categorii. Mă apropii și încep să citesc: “Refusing performance”, “street luxury”, “native lands”. Ba mai mult, cabina de probă începe să-mi întindă tot felul de combinații: fuste, rochii, cardigane, bluzițe moi de bumbac. Cu frenezia culorilor și senzația tactilă plăcută a moliciunii materialului, încep să probez. După fiecare outfit, cabina mă îndeamnă să zâmbesc și-mi face chiar și fotografii. Mă ceartă când sunt prea rigidă și mă îndeamnă să pozez cu plăcere. Wow câtă atenție din partea ei! Parcă tot ce îmi oferă cabina de probă îmi vine bine: mai întâi îmi oferă o fustiță de culoarea scoarței de copac, o cămașa în carouri mari, ruginie și o tunică crem. Niciodată nu am crezut să mă prindă aceste culori. Apoi îmi oferă o rochiță gri pe care o simt deosebit de pufoasă. A treia dată, cabina se întrece pe ea, parcă învăța și ea odată cu mine ce îmi vine bine și ce nu. Ei bine, de data aceasta, cabina îmi oferă ținuta care parcă mi-a luminat cel mai frumos fața, ochii și zâmbetul: o pereche de pantaloni veseli, de o nuanță ruginie care aproape bătea într-un portocaliu vesel, o cămașă perfect asortată și plină de volănașe fine și pe deasupra un cardigan maro închis.
  - Da, acum sunt cu adevărat mulțumită, mi-a spus cabina, am descoperit ce îți vine cel mai bine!
 - Multumesc… am murmurat eu. Și încă îmbătată de tot ce mi se întâmpla, am deschis ușa și am ieșit afară în toamna aurie.
 - Ține minte, mi-a spus atunci cabina de probă real,- tot ce ai atins acum, este marca proprie Designers.
 - Cum aș putea uita? I-am zis făcându-i cu ochiul ștrengărește. Multuuuumeeeesc!
Răcoarea serii m-a făcut să mă strâng puțin și în mod natural m-am înfășurat mai bine în jachețica mea. Încet, încet, am început să mă reconectez la toate din jur. Ațipisem pe canapeaua cea mai depărtată a terasei din Herăstrău de lângă lac. Acum că îmi reveneam, începeam să simt cum îmi alunecă ceva din mână. Am strâns din degete instinctiv și am prins la timp catalogul real,- care tocmai începuse să alunece. Am început să zâmbesc ca pentru mine, nu de alta însă era deschis exact la prezentarea unor pantaloni aproape portocalii, asortați cu o cămașă cu volănașe fine și un cardigan maro inchisa... Începeam să îmi amintesc momentul în care, obosită după o tură de lac, căutasem odihnă la terasă și începusem să răsfoiesc catalogul uitat cine știe de cine pe fotoliul de rattan. Cefeaua se răcise de mult, și terasa începuse să se golească, luminile parcului aruncau raze lungi peste lacul liniștit iar cățelul încă dormea mulțumit de plimbare la picioarele mele. Am luat cățelul adormit în brațe, am plătit și pornind spre casă mă gândeam că a două zi, neapărat, aveam să-mi dau o întâlnire cu o cabină de probă adevărată la real,-.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

MY shutterstock

My latest images for sale at Shutterstock:

My most popular images for sale at Shutterstock: